În luna August a avut loc întâlnirea între satele frăteşti ACĂŢARI - KASTERLEE. Delegaţia Belgiană a fost primit de Primarul Comunei Acăţari Dl. Oscath Csaba. Cu acest prilej a fost înmânat şi donaţia belgiană ce constă într-o Maşină de Pompieri de marca Mercedes, care va fi folosită de Serviciul de Situaţii de Urgenţă a Comunei Acăţari.
În urmă delegaţia din Kasterlee a continuat vizita în satul Muregeşti (com. Acăţari).
Augusztusban Ákosfalvára látogatott a Belgiumi Kasterlee testvérváros küldöttsége. Kasterlee képviselőit Osváth Csaba Polgármester Úr fogadta. Ezen látogatás alkalmával került sór a Belga adomány átadására amely egy Mercedes márkájú Tűyoltókocsi vólt. A tűyoltókocsit az Ákosfalvi Katasztróvavédelmi Egység fogja használni.
Ezt követően a Belga vendégek Szentrbenedekre látogattak el.
Primaria Comunei Acatari anunta publicul interesat asupra depunerii la APM Mures a primei versiuni a planului PUD – PUZ, care creeaza cadrul pentru construirea Statiei de transfer pentru reselectarea deseurilor solide, nebiodegradabile, precolectate selectiv pe amplasamentul din extravilanul loc. Gruisor, activitate care se deruleaza în cadrul proiectului Pro Regione Pura, finantat prin programul PHARE 2003, Programul de Coeziune Economica si Sociala, „Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor” (Faza Pilot).
Informatii privind potentialul impact asupra mediului al planului PUD - PUZ propus pot fi consultate la sediul APM Mures Tg. Mures, str. Podeni nr. 10, zilnic între orele 9 – 12 pâna la data de 10 iulie 2006; Sugestii / observatii pot fi depuse în scris la APM Mures în acelasi interval de timp.
Primar, Osvath Csaba
comunicat de presă
Data 27 decembrie 2005
Primãriile comunelor Acãţari, Crãciuneşti, Gheorghe Doja şi Pãsãreni în drum spre o administraţie europeanã
Primãriile comunelor Acãţari, Gheorghe Doja, Crãciuneşti şi Pãsãreni parteneri în cadrul proiectului „Descentralizare prin IT sau IT pentru administraţie”, au fãcut primul pas important în vederea îndeplinirii obiectivelor reformei administraţiei publice locale, dotând sediile administrative ale comunelor cu mobilier şi echipamente IT, achiziţionate conform programului Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local, lansat în cadrul programului Phare RO/2002/000-586.03.02.
Solicitantul finanţãrii, Primãria Comunei Acãţari, împreunã cu cei trei parteneri Primãria Comunei Gheorghe Doja, Primãria Comunei Crãciuneşti şi Primãria Comunei Pãsãreni depun eforturi continue în vederea modernizãrii cursive a administraţiei publice locale, respectiv în vederea pregãtirii structurilor administrative pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Prin dotarea primãriilor cu mobilier şi echipamente informatice se realizeazã obiectivele cele mai importante ale reformei administraţiei publice locale: gestionarea informatizatã a fondurilor locale precum şi extinderea generalã a utilizãrii în administraţia publicã a echipamentelor şi tehnologiilor informatice.
Conform proiectului primãriile au fost dotate cu urmãtoarele echipamente: calculatoare, imprimantã, copiator, aparat fax, precum şi mobilier aferent utilizãrii acestor echipamente. Proiectul implementat a fost depus spre finanţare în luna august 2004, implementarea ei începându-se la 1 februarie 2005. Proiectul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea relaţiilor de parteneriat între autoritãţile publice partenere în proiect, creonîndu-se posibilitatea dezvoltãrii în viitor a unui parteneriat permanent între aceste autoritãţi.
Uniunea Europeanã acordã României expertizã şi sprijin financiar în vederea pregãtirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa şi Sapard. Sectoarele beneficiare variazã de la dezvoltare regionalã şi sprijin pentru IMM-uri, pânã la investiţii în infrastructura de mediu şi transport şi dezvoltare ruralã. Suma anualã totalã a fondurilor nerambursabile acordate României prin cele trei programe este în creştere, de la cca 660 de milioane de Euro în 2003, la peste un miliard de Euro în 2006. Gestionarea acestor fonduri este realizatã de autoritãţile române de resort, sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice.
Satul Acăţari este amintit prima dată în izvoarele scrise în 1497 sub denumirea de Achusfalva. În 1562 în hotarul satului, la poalele dealului „Kikdomb” s-au desfăşurat unele momente ale răscoalei secuilor de rând. S-au adunat aici aproximativ 40.000 de secui, ridicaţi pentru recucerirea privilegiilor pierdute. Răscoala a fost reprimată cu cruzime, conducătorii Nagy György, Bán András şi ceilalţi erau executaţi.
În 1941, în timpul celui de al II-lea război mondial, şcoala din Acăţari a fost transformat într-un lagăr de concentarare.
Localitatea are o biserică reformată, construită în 1752, una romano catolică, ridicată în 1859 şi un adventistă zidită în 1993. Prima atestare documentară a şcolii provine din anul 1729.
Aşezarea geografică favorabilă (satul situează la intersecţia drumului european E60, şi a drumului judeţean, care leagă oraşele Miercurea Nirajului şi Ungheni) a influenţat în mod pozitiv dezvoltarea satului de-a lungul secolelor. Munca generaţiilor a făcut ca această mică localitate să aibă o oarecare stabilitate în cursul istoriei, evoluţia ei poartă caracteristicile generale ale dezvoltării Transilvaniei, dar prezintă şi unele trăsături specifice.
Mişcările demografice
Potrivit datelor furnizate de recensământul populaţiei din anul 2002, satul Acăţari avea 1198 de locuitori din care 1113 erau de etnie maghiară, 25 de etnie română, iar 60 de persoane de etnie romă. După apartenenţa religioasă 795 de persoane erau de religie reformată, 272 de persoane erau de religie catolică, 22 unitariană, 18 ortodoxă, 26 adventistă, 2 baptistă, o persoană era de religie creştină după evanghelie, 22 au aparţinut la alte religii (martorii lui Iehova), iar 36 de persoane erau fără religie.
Potrivit datelor furnizate de către Institutul Judeţean de Statistică Mureş numărul total al locuitorilor din satul Acăţari este în uşoară creştere.
Situaţia din prezent
Perioada de tranziţie nu a lăsat fără urme nici localitatea noastră. Aproape jumătate din populaţia activă a lucrat la CAP, iar ceilalţi făceau navetă la Târgu Mureş şi lucrau în diferite fabrici.
Odată cu restructurarea unităţilor de producţie, precum şi odată cu desfiinţarea CAP-ului majoritatea oamenilor au rămas fără loc de muncă. Contextul socio-politic actual nu oferă prea multe posibilităţi acestor oameni, majoritatea lor se ocupă astăzi cu agricultura, însă foarte puţini sunt care pot obţine un profit semnificativ din acestă activitae. Cele circa 80 de firme existente în comuna noastră reprezintă o posibilitate de a găsi un loc de muncă, acest lucru însă nu rezolvă problema şomajului care continuă să fie fenomenul cel mai îngrijorător al comunei noastre.
Aşezarea geografică extrem de favorabilă a satului, dezvoltarea întreprinderilor existente, condiţiile favorabile de a iniţia noi investiţii, precum şi eforturile României şi astfel a microregiunii noastre de integrare în structurile Uniunii Europene sperăm să ofere localităţii noastre, care a fost de-a lungul secolelor pământul toleranţei etnice şi religioase, şansa de a avea un viitor sigur.
Bibliografie: Antal Andrei, Acăţari de 500 de ani, Târgu Mureş 1997, Ed. Mentor
