Primaria Tīrgu Mureş

Judetul Mures

Tīrgu Mureş

Tīrgu Mureş





AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Judetul Mureş, cu o suprafata de 6.696 km patrati, este situat īn zona central-nordica a Romāniei, reprezentānd aproximativ 3% din īntreaga suprafata a tarii.

La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor recensamāntului, populatia stabila a judetului Mureş a fost de 579.862 locuitori (53,2% romāni, 39,3% maghiari, 7% tigani, 0,3% germani şi alte etnii), ocupānd locul 14 īn ierarhia judetelor tarii, cu o pondere de 2,7%. Fata de recensamāntul din 1992, numarul locuitorilor a scazut cu 30.191, respectiv cu 4,9%.

Īn ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, īn 2002, ca şi la recensamāntul anterior efectuat īn 1992, se mentine o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin: sex masculin – 283.762 (48,9%), sex feminin – 296.100 (51,1%). 48,8% din populatia judetului se afla īn mediul urban, iar 51,2 % īn mediul rural.

Principalele municipii şi orase ale judetului sunt: municipiul Tīrgu-Mureş (resedinta de judet) cu 149.577 locuitori, municipiul Reghin – 36.023 locuitori, municipiul Sighisoara – 32.287 locuitori, municipiul Tārnaveni – 26.537 locuitori, orasul Iernut – 9.440 locuitori, orasul Ludus – 17.407 locuitori, orasul Sovata – 11.568 locuitori.

Conform rezultatelor ultimului recensamānt, desfasurat īn anul 2002, municipiul Tīrgu-Mureş are 149.577 locuitori. Populatia orasului este structurata pe etnii dupa cum urmeaza: romāni – 75.317 (50,35%), maghiari – 69.825 (46,68%), tigani – 3.759 (2,51%), germani – 275 (0,18%), alta etnie – 367 (0,17%).
Structura populatiei dupa religie este urmatoarea: ortodocşi – 69.726 (46,62%), reformati – 44.849 (29,98%), romano-catolici – 20.156 (13,48%), greco-catolici – 4.051 (2,71%), unitarieni – 3.891 (2,60%), alte religii (evanghelica de confesiune augustana, evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana, adventista de ziua a saptea, baptista, penticostala, crestina dupa Evanghelie) – 6.904 (4,6%).

Judetul Mureş este renumit prin oferta generoasa īn ce priveste practicarea unor activitati recreative. Vānatul a dobāndit aici un renume european, impunāndu-se prin diversitate şi calitatea trofeelor. Oferta piscicola nu este mai prejos, reteaua hidrografica a judetului fiind bogata şi existānd o traditie īn ce priveste cresterea pestelui, corelata cu o oferta gastronomica specifica.
Asociatia Judeteana a Vānatorilor şi Pescarilor Sportivi – Mureş are sediul central īn Tīrgu-Mureş, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 23, tel/fax 0265-166004, respectiv filiale īn municipiile Reghin, Ludus şi Tārnaveni.
Asociatia numara 931 de membrii vānatori şi peste 10.000 de membrii pescari.
Asociatia detine 31 de fonduri de vānatoare, īn suprafata totala de 311.058 ha, repartizate īn tot judetul Mureş. Specia de baza, cea mai vānata, este mistretul, fiind vānate anual cca. 500 de capete. Alte specii des īntālnite sunt: caprioara (cca. 150 de capete/an), cerbul (cca. 40 de capete/an) şi ursul (cca. 10 capete/an). Speciile de pasaj cel mai des īntālnite īn fondurile de vānatore din judetul Mureş sunt fazanii (cca. 3000 de exemplare/sezon) şi iepurii (cca. 3000 de exemplare/sezon), precum şi rate, gāste, lisite etc. Se organizeaza şi partide de vānatoare cu cetateni straini, mai ales la cerb şi urs, dar şi la mistret, capriori, iepuri, fazani.
Baza piscicola a asociatiei se īntinde pe o suprafata de 370 Km de ape naturale, un punct important fiind lacul Bezid, cu o suprafata de 150 ha. De asemenea, exista şi o pepiniera piscicola, īn localitatea Glodeni, cu o suprafata de 5 ha.

Traditiile multiculturale şi convietuirea mai multor confesiuni religioase compun acea spiritualitate transilvana care individualizeaza orasul printre celelalte ale Ardealului. Fiind situat īn centrul Transilvaniei şi al Romaniei, la confluenta mai multor drumuri nationale şi europene, municipiul Targu-Mureş reprezinta un nod feroviar, rutier şi aerian.
Reteaua de transport asigura legaturi multiple datorita drumului E60 ce leaga Europa de Vest de cea de Est.


Sistemul de Informatii Schengen II