Primaria Sīncel - www.primariasincel.ro

Judetul Alba


Sistemul de Informatii Schengen II

TIMOTEI CIPARIU

« Inapoi

 

Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, judeţul Alba - d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit român transilvănean, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreşedinte, apoi preşedinte al ASTREI, lingvist, istoric, teolog, pedagog şi orientalist, „părintele filologiei române”.

Biografie

Şi-a făcut toate studiile la Blaj: cele gimnaziale (1816-1820), cele filosofice (1820-1822) şi cele teologice (1822-1825). Între 1825 şi 1827 a fost profesor la Gimnaziul din Blaj. În 1828 fost profesor de filosofie, iar între 1834 şi 1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar.

Între 1854 şi 1875 a fost director al Gimnaziului şi inspector al şcolilor din oraş, iar între 1833 şi 1866 a fost director al tipografiei diecezane. În 1827 a devenit preot, din 1842 fiind canonic, iar mai târziu prepozit capitular al Diecezei de Alba Iulia şi Făgăraş.

Personalitate reprezentativă a culturii româneşti, cunoscător a numeroase limbi (greacă, latină, ebraică, arabă, siriacă, turcă, persană, spaniolă, italiană, germană, engleză, maghiară), posesor al celei mai bogate biblioteci particulate din Transilvania, preţioasă şi prin rarităţile ei, care azi face parte din inventarul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Române. Aceste cărti i-au fost procurate in special de prietenul său din Bucuresti, librarul Iosif Romanov şi de reprezentanţii companiei acestuia la Constantinopol şi la Cairo.

A fost unul dintre pionierii ziaristicii româneşti din Transilvania prin periodicele înfiinţate şi conduse de el:

Organul luminărei (1847, devenit, în 1848 ,,Organul Naţiunale"), primul ziar românesc cu litere latine,
Învăţătorul poporului (1848),
Archivu pentru filologie şi istorie între 1867 şi 1870 şi în 1872 - prima revistă românească de filologie.

A colaborat la Foaia pentru minte, inimă şi literatură din Braşov, cu studii, eseuri, versuri şi traduceri. A fost membru fondator şi primul vicepreşedinte (1861-1866), apoi preşedinte (1877-1887) al societăţii Astra. A fost membru al Societăţii Literare Române (1866), viitoarea Academie Română, fiind ales mai târziu vicepreşedintele ei. A fost membru al Societăţii Germane de Orientalistică.

A publicat o scrie de studii asupra limbii române şi a gramaticii, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei şi lingvisticii româneşti. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român şi originea noastră romană. Influenţat de Şcoala Ardeleană, a fost unul dintre adepţii latinismului şi ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus eliminarea din limba română a cuvintelor de origine nelatină.

Pe tărâm politic, s-a numărat printre militanţii pentru drepturile poporului român din Transilvania, fiind unul dintre cei zece secretari ai Adunării Naţionale de la Blaj din 1848.

Membru în delegaţia trimisă la Curtea imperială din Viena spre a prezenta revendicările româneşti, membru în Comitetul Naţional Român din Sibiu, iar în 1863-1864 membru în Dieta Transilvaniei de la Sibiu.

Pe 21 octombrie 1991, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la întemeierea ASTREI, la Sibiu a fost dezvelit bustul lui Timotei Cipariu, operă a sculptorului Gavril Abrihan.

Opera


Istoria sfanta sau biblică a Testamentului Vechiu şi Nou, Blaj, 1855, 80 p. (ed. a II-a, 1859, 80 p.); .
Scientia Sântei Scripture, Blaj, 1854, VI + 240 p.; a retipărit cu litere latine Orologierul şi Liturghierul. .
Acte şi fragmente latine şi româneşti pentru istoria Bisericii româneşti, mai ales unite, Blaj, 1855, XVI+280 p.; .
Elemente de limba română după dialecte şi monumente vechi, Blaj, 1854, VII+200 p.; .
Compendiu de gramatica limbii române, Blaj, 1855 (ed. a V-a, Sibiu, 1876, 120 p., ed. a VII-A, Blaj, 1897); .
Crestomatie sau Analecte literarie din cărţile mai vechi şi noue româneşti tipărite şi manuscrise, începând de la sec. XVI până la al XIX, cu notiţă literară, Blaj,1858, XXXVII+256 p., .
Elemente de poetică metrică şi versificaşiune, Blaj, 1860, 224 p.; .
Cuvânt la inaugurarea Asociaţiunei, Blaj, 1862, 135 p.; .
Principia de limbă şi de scriptură, ed. I, Blaj, 1856; ed. a II-a, Blaj, 1866, IV+407 p.; .
Gramatica limbii române, vol. 1. Analitica, Blaj, 1869, XIV+388 p.; vol. II. Sintactica, Sibiu, 1877, IV+355 p.; .
Despre limba română. Supliment la Sintactica, Blaj, 1877, 59p. .

Traduceri


Gramatica limbii latine, 2 vol., după M. Schinagl, Blaj, 1857-1960,277+272 p. (ed. a II-a, 1865-1869); .
• W.T. Krug, Elemente de filosofie, 2 vol., Blaj, 1861-1863, 676 p.; .
Portarea de buna cuvienţia între oameni, Blaj, 1855; ed. a II-a, Sibiu, 1863, 48 p. .

Postume

Călătorie în Muntenia, în vol. Prietenii istoriei literare I, Bucureşti, 1931 (publicat de Al. Lupeanu Melin); .
Început de autobiografie, ed. îngrijită şi note de Şt. Manciulea, Blaj, f.a. (extras din „Cultura creştină”); .
Jurnal, ed. îngrijită şi prefaţă de Maria Protase, Cluj-Napoca, 1972, 192 p.
Poezii, ed. îngrijită şi prefaţă de N. Albu, Cluj-Napoca, 1976, 168 p.; .
Discursuri, ed. îngrijită, antologie şi glosar de Ştefan Manciulea şi Ion Buzaşi, Cluj-Napoca, 1994, 191 p.; .
Opere. Vol. I. Ediţie îngrijită de Carmen Gabriela Pamfil. Introducere de Gavril Istrate, Bucureşti, 1987, 477 p. .