Primaria Sīg - www.primariasig.ro

Judetul Salaj


Sistemul de Informatii Schengen II

Informatii generale

Informatii generale

Informatii generale    

I. COMUNA SÎG - DESCRIERE GENERALĂ

   I.1. Aşezarea şi limitele comunei Sîg:

 

Comuna Sîg este situata in extremitatea sud-vestică a judetului Sălaj, la izvoarele Barcăului, la 36 km de municipiul Zalău – resedinta de judet si 28 km de cel mai apropiat oras – Şimleul Silvaniei.

            Teritoriul comunei este situat la contactul dintre Depresiunea Silvaniei, Munţii Plopiş si Munţii Meseş, avand o suprafaţă de de 87,88 km2, ceea ce reprezintă 2,20% din suprafata judeţului Sălaj.

            Comuna Sîg se invecinează cu: EST –                  comuna Cizer;

                                                                  NORD – EST-   comuna Bănişor;

                                                                  NORD – VEST- comuna Valcău de Jos;

                                                                  SUD – VEST -    comuna Borod, judeţul Bihor;

                                                                  SUD -                   comuna Negreni Judeţul Cluj;

                                                                  SUD – EST -       comuna Ciucea, judeţul Cluj

 

 

              I.2. Relieful

 

Sub aspectul reliefului, evidenţiem potenţialul oferit de relieful predominant de dealuri, munţi  şi piemonturi joase. O parte din comună este străbătută de Munţi Plopiş (satele Tusa, Sîrbi şi Mal) , care pe teritoriul comunei Sîg ating o înalţime de de pana la 882 m (Vârful Merişor) şi o desfăşurare în lăţime de până la 15 km. O parte din Piemontul Oşteana aflat pe teritoriul comunei Sîg (satele Tusa, Sîrbi şi Mal) constituie zona de legătură  dintre Munţii Meseşului şi Munţii Plopişului şi care atinge ofrecvenţa a înălţimilor între 400 – 600 m. Delurile Bănişorului (satele Sîg şi Fizeş), cuprinse între Valea Barcăului şi Valea Crasnei, cu altitudini medii  pe teritoriul comunei de 300 – 400 m.

 

   I.3. Reţeaua hidrografică

 

Reţeaua hidrografică a comunei Sîg este reprezentată de o reţea de văi: Valea Banului, Sîgului, Călinii, Şteii, Topliţii, Boului, Corbului şi Dobrei , care se varsa in reţeaua de râuri aflată pe teritoriul  judeţului Sălaj: Râul Someş, Crasna şi Barcău şi aparţine bazinelor hidrografice Someş – Tisa cât şi bazinului hidrografic al Crişurilor.

 

   I.4. Clima

 

Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 6 ˚C, în zone deluroasă de 8˚C, iar în regiunile joase, în depresiuni şi vai, de 9˚C. Pe teritoriul comunei, temperatura lunară minimă se încadrează în ianuarie între -2 ˚C şi +5˚C, iar cea maximă în iulie, cu valori cuprinse între 15˚C şi  20˚C.

 

   I.5. Structura administrativ - teritorială

I.5.1. Satele aparţinătoare

Comuna Sîg este formata din punct de vedere administrativ din următoarele sate: - Sîg, centrul de comună;

-          Mal;

-          Tusa;

-          Fizeş;

-          Sîrbi.

 

I.5.2. Tablou demografic general

Total populaţie pe comună: 3476 locuitori

 

Populaţia comunei  - Recesământ 2002

Nr. crt

Satul

Populaţia

1.

Sîg

758

2.

Mal

1163

3.

Tusa

810

4.

Fizeş

438

5.

Sîrbi

307

 

I.5.2.2. Structura pe etnii

 

 

 

I.5.2.3. Densitatea populaţiei

 

Dernsitatea populaţiei este data de raprtul dintre numărul populaţiei şi spaţiul pe care îl ocupă, şi anume 40,6 loc/km2.

 

I.6. Căile de comunicaţie

 

               Accesul in comuna Sîg se realizeaza pe cale auto, din direcţia Zalău pe DJ 191 C (Zalău – Crasna) şi DJ 191 E (Crasna – Sîg), din direcţia Vama Borş, Oradea pe      E 60 (Oradea – Ciucea) şi DJ 191D (Ciucea - Tusa – Sîg) sau pe DN 19 B (Oradea – Nuşfalău şi DJ 191 D ( Nuşfalău – Sîg),  din direcţia Satu Mare pe E 81 (Satu Mare – Zalău) şi DJ 191 C (Zalău – Crasna), DJ 191 E (Crasna – Sîg), din direcţia Cluj pe E 60 (Cluj – Ciucea) şi DJ 191 D (Ciucea – Tusa – Sîg) .

                          In cadrul comunei accesul se poate face pe DJ 191 E şi DJ 191 D (drum judeţean ce se întinde pe teritoriul comunei Sîg 20 km, până la limita cu judeţul Cluj) străbătănd satele comunei Sîg: Fizeş, Sîg şi Tusa), DC 83 (DJ 191 E – Sîg – Sîrbi – Mal), reabilitat prin Programul de Desvoltare Rurală, DC 84 (Sîg – Sîrbi – Tusa), modernizat prin Programul SAPARD, drumul de legătură între satul Tusa şi Rezervaţia peisagistică “Tusa – Barcău”, precum şi legătura cu Păstrăvăria “Izvoarele Barcăului”modernizate prin Programul SAPARD, Masura 2.1.. Drumurile locale de exploatare agricola si ferestiera asigura legatura spre gospodariile razlete apartinatoare sau spre obiectivele de interes turistic.

 

I.7. Resurse naturale

 

Comuna Sîg are un potenţial de dezvoltare considerabil exprimat în resurse naturale.

 

I.7.1  Resursele naturale de materii prime, sunt localizate în următoarele zone:

-          calcar – satul Tusa

-          nisip  – Sîrbi

-          piatră – Fizeş şi Tusa

-          balast – Sîg, Sîrbi, Mal

 

I.7.2. Arii protejate Pe teritoriul comunei exista  arie protejată cuprinsă în anexa 1 la Legea 5/2000  si Anexa 1, poyitia 257, ROSCI0258, la Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile, nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata  a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

 

 

 

 

II. PROFILUL ECONOMIC AL COMUNEI

            II.1  AGRICULTURA   

 

Cea mai mare parte a populaţiei este ocupată în agricultură şi numai o mica parte în celelate ramuri ale economiei. În prezent se înregistrează o scădere acesteia datorită atât mecanizării cât şi migrarii forţei de muncă, într-o primă etapă înspre localităţile mai industrializate aflate în apropiere, dar şi spre alte judeţe, precum şi spre alte ţări.      

 

II.1.1 Factorii care influenţează dezvoltarea agriculturii în comună

 

II.1.1.1 Relieful

 

Este un factor natural important, suprafaţa comunei fiind preponderent deluroasă, terenurile au în general înclinare mare în raport cu suprafeţele ocupate de luncă. Relieful intervine atât prin altitudine, cu o frecvenţă a înălţimilor între 400 şi 600 m, dar şi sub valoarea de 400 m, unde se desfăşoară glacisurile şi albiile râurilor.

În conformitate cu acestă variabilă ne situăm în modelul de organizare a dealurilor de înălţime medie.

Cea de-a doua variabilă, planeitatea, unde devin evidente suprafeţele interfluviale piemontane înalte, care localizeză crânguri de gospodării şi locuinţe sporadice, drumuri de hotar şi intercomunale, suprafeţe cultivate agricol, fâneţe şi păşuni.  

 

II.1.1.2  Factorii climatici

 

            Au cea mai mare influenţă asupra agriculturii, temperatura medie anuală fiind de 8°C. Zilele de vară cu temperaturi peste 25°C înregistrate în această regiune sunt în jur de 45 pe an, iar cele de peste 30°C sunt între 10 – 15 pe an. În schimb iarna numărul zilelor cu temperaturi de sub – 20°C sunt redus, în luna ianuarie acestea reprezentând 6% din totalul zilelor geroase, iar în februarie 1%, afectând în special viţa de vie.

            Cantitatea medie anuală de precipitaţii variază între 700 mm/an în zonele mai joase şi 1000 mm/an în zonele mai înalte. Valorile maxime apar la sfârşitul primăverii şi începutul verii. Maximile de vara apar frecvent sub formă de ploi torenţiale.

            Datorită factorilor climatici cultura cu un randament ridicat este cultura cartofului, pantaţiile de pomi fructiferi.

 

II.1.1.3  Solurile

 

            La condiţiile de relief şi climă favorabile se adaugă fertilitatea destul de bună a solurilor astfel agricultura s-a dezvoltat ca o ramură de bază în economia regiunii. Aceste soluri dau productivitate medie, necesitând atât îngrăşăminte naturale cât şi chimice. Principalele culturi agricole sunt cele de cartof, secară, ovăz, grâu şi plante furajere, precum şi plantaţiile de pomi fructiferi măr şi prun.

 

II.1.2.  Forma de exploatare a pământului

 

            Procesul  de cooperativizare a cuprins comuna Sîg abia în iarna anului 1962 doar pe teritoriile satelor Sîg şi Fizeş. Datorita condiţiilor specifice a terenului slab productiv şi a imposibilitaţii aplicării pe o scară larga a mecanizării, satele Tusa, Mal şi Sîrbi nu au foet cooperativizate, aici s-a menţinut sectorul individual.

            Suprafaţa administrativă a comunei de 8878 ha din care 2815 ha arabil, 2239 ha păşuni, 3161 ha păduri, 347 ha fâneţe şi 209 ha livezi. Cea mai mare parte este deţinută de sectorul individual şi numai o parte se află in administrarea Consiliului Local Sîg în ce priveşte păşunile şi pădurile, precum şi oparte din pădure care în prezent se află in administrarea Romsilva Zalău şi Cluj.

 

            II.2.  INDUSTRIA

 

            Principala funcţie economică a comunei Sîg este agricultura, funcţie accentuată şi de faptul că pe teritoriul comunei Sîg nu există nici o unitate economică cu profil industrial. În prezent, pe raza comunei, îşi desfăşoara activitate 15 unităţi economice in domeniul comerţului cu amănuntul şi trei în domeniul prestărilor de sevicii.

 

            II. 3  TRANSPORTURILE

 

            Lungimea totală a reţelei de căi rutiere din Depresiunea Sivaniei este de 323 km, dintre care drumurile de interes judeţean reprezintă 45,6%, în timp ce ponderea drunurilor comunale este de 48,6%.

            Teritoriul comunei Sîg este străbătut de 20 de km drum judeţean din care 8 km este asfaltat, iar 12 km este doar pietruit.

Cele două artere de circulaţie principale care traversează comuna sîg sunt:

-          DJ 191 D care face legătura între Ciucea, jud. Cluj, E60 – Sîg – Nuşfalău – DN 1H

-          DJ 191 E care sace legătura între Sîg - Crasna – DJ 191C spre Zalău.

 

Pe raza comunei nu trece nici o cale ferată, cea mai apropiată staţie este la Nuşfală, iar cea mai apropiată gară la Ciucea, jud. Cluj.

În anul 2005 au fost reabilitate şi modernizate 30 km de drumuri comunale şi străzi cu fonduri externe, proiecte SAPARD,PDR şi FRDS.

 

II. 4 ASISTENŢĂ SOCIALĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ ŞI ARTĂ, RELIGIE

 

II.4.1. ASISTENŢĂ SOCIALĂ

 

În privinţa dotărilor sanitare in centrul de comună există un dispensar medical , dat în folosinţă în anul 1962, dar care a fost modernizat în anii 1993 – 1994.

   Din anul 2000 în incinta dispensarului funcţionează şi o farmacie alături de două  cabinete, unul de medicină generală şi celălalt de stomatologie.

 

II.4.2. ÎNVĂŢĂMÂNTUL 

 

Bazinul geografic din care unitatea noastră îşi colectează elevii este de aproximativ 110 km2 (numai com Sîg are 88 km2 ). Zona are un specific premontan dar înglobează şi însemnate caracteristici montane.

Populaţia din zonă în marea ei majoritate îşi câştigă existenţa din valorificarea produselor agricole si animaliere. Datorită condiţiilor fizico – geografice mai aspre , culturile agricole dau producţii mici însă necesită muncă foarte multă, munca la care sunt atraşi în procent foarte mare şi elevii . Nivelul cultural al populaţiei este foarte stratificat. Întâlnim şi categorii cu nivel bun cultural dar majoritatea locuitorilor sunt slab culturalizaţi iar în unele zone cum ar fi cătunele Dealul Corbului (sat Tusa, locuit de comunitatea de slovaci) sau Mal II (sat Mal, locuit de comunitatea de rromi) precaritatea culturală predomină.

Din cele arătate mai sus se pot deduce câteva puncte slabe în raport cu cerinţele şcolii:

-          distanţa foarte mare de la domiciliul elevilor până la şcoală

-          accesul către şcoală mult îngreunat – din unele zone – pe timp ploios sau friguros.

-          suprasolicitarea elevilor în activităţi gospodăreşti în detrimentul învăţării.

-          slabe resurse materiale pentru susţinerea cerinţelor minimale ale şcolii – rechizite, cărţi etc.

-          Familia nu constituie întotdeauna un suport prea solid în favoarea frecventării cu regularitate a cursurilor.

Unitatea şcolară în prezent

În anul şcolar 2006-2007, Şcoala de Arte şi Meserii din Sîg cuprinde:

-          2 grupe de învăţământ preşcolar

-          3 posturi de învăţător

-          4 clase gimnaziale (V - VIII)

-          o clasă a IX – a (Ş.A.M.) profil mecanic

-          o clasă a X – a (Ş.A.M. ) profil mecanic

-          2 clase a XI – a (an completare)

-          a XI – a A – profil prelucrarea lemnului

-          a XI – a B – profil industrie uşoară

Unitatea noastră şcolară coordonează o şcoală cu clasele I – VIII , 5 şcoli cu clasele I – IV şi 5 unităţi de grădiniţă, toate răspândite în celelalte localităţi ale comunei.

 

II.4.3. CULTURĂ ŞI ARTĂ

 

În fiecare localitate din comună este câte un cămin cultural, mai puţin corespunzător desfăşurării unor activităţi culturale.

            Comuna Sîg are pe teritoriul ei două biserici de lemn cuprinse în Lista Monumentelor Istorice. Biserica de lemn cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, situată în localitatea Sîrbi a fost construită în anul 1707. Unii cercetători afirmă că această biserică a fost modelul după care s-a orientat conducătorul iobagilor Horea, când a construit monumentul istoric de la Cizer, comuna vecină, mult mai târziu în anul 1773. Pictura interioară este de factură bizantină, datând din anul 1824, care se păstrează în condiţii foarte bune şi în prezent.

În prezent biserica se află intr-o stare foarte bună unde credincioşii, în continuare îşi desfăşoară serviciile religioase, până la terminarea noii biserici care în prezent este în construcţie.

Cealaltă biserică care la rândul ei este declarată monument de arhitectură, este biserica de lemn din satul Tusa, tot cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril şi care a fost construită în anul 1740, fiind strămutată aici din satul Şeredei, judeţul Sălaj, pe la începutul secolului al XVIII – lea. Vechimea ei este dovedită de o inscripţie pe o evanghelie, tipărită la Bucureşti în anul 1723.

Specificul etnografic al comunei este variat, aceasta datorită, atât întinderii mari a comunei  cât şi faptul că se găseşte într-o zonă de interferenţă  cu specific etnografic bihorean şi clujean.

 

            II.4.4. RELIGIE

            Structura populatiei pe confesiuni este urmatoarea:

 Structura populaţiei pe

 Confesiuni ( număr

 Persoane)

1

Ortodocşi

2966

2

Catolici

147

3

Penticostali

217

4

Martorii lui Iehova

126

5

Adventişti de ziua a saptea

12

6

Baptişti

8

 

            II. 5. TURISMUL

 

Comuna Sîg dispune de un potenţial turistic mai mult decât remarcabil, caracterizat de o situaţie geografică favorabilă, plină de pitoresc şi diversitate ale peisajului.

            Dacă urmărim turismul în comuna Sîg putem observa că resursele turistice sunt destul de multe şi foarte interesante, dar slab exploatate.

Prin aşezarea sa, comuna Sîg se găseşte la interferenţa a trei judeţe (Sălaj, Cluj, Bihor şi la 20 km de drumul european E60, Oradea – Cluj), in zona premontană a Munţilor Plopiş, intr-o zona cu un potenţial turistic deosebit, comuna Sîg are perspective mari de dezvoltare prin turism. Resursele turistice prin varietatea si complexitatea lor, au o  valoare ridicata ceea ce confera zonei un grad ridicat de interes turistic atât vara cat si in anotimpul alb (stratul de zăpada  persista circa 4-5 luni pe an, având o grosime medie de circa 30 - 50 cm).

Pentru evaluarea potenţialului turistic trebuie luat in considerare potenţialul natural si potenţialul antropic atât pe plan local cât si al vecinătăţilor.

            Pe teritoriul comunei Sîg se întalnesc urmatoarele   zone  naturale, ca obiective turistice:

 Rezervaţia peisagistică Tusa - Barcău – reprezinta o rezervaţie fosilieră şi carstică, în supafata de 13 ha, situată într-o zonă foarte accesibila şi pe cale auto, deoarece drumul de legătură este modernizat prin Programul SAPARD, pe distanţa de 7 km, până la rezervaţie;

             Izbucul Mare – reprezintă unul dintre principalele izvoare ale râului Barcău ;

             Izbucul Mic – reprezintă tot un important izvor al râului Barcău;

Accesul la cele două Izbucuri se face prin ValeaTopliţii continuând pe Cuptore pe drumuri forestiere sau pe drumuri modernizate prin Programul SAPARD , spre rezervaţie.

Platoul Ponor cu Piatra Ciutei zonă din punct de vedere peisagistic extraordinar de frumoasă.

 Valea Boului şi Valea Topliţei  – reprezintă cursuri de apă în care se poate fi întâlnit păstrăv  indigen;

Păstrăvăria “Izvoarele Barcăului” – accesul la acest obiectiv se poate face auto în condiţii foarte bune, deoarece drumul de acces a fost modernizat prin Programul SAPARD;

Baza de agrement „Izvoarele Barcăului”.

Morile de apă din satul Tusa, care şi la această data sunt în perfectă stare de funcţionare.

In privinta  potentialului antropic putem aminti:

-       Biserica de lemn din satul Sîrbi monument de Arhitectură.

           -      Biserica de lemn din satul Tusa, monument de Arhitectură.

 

În comuna Sîg turismul poate fi axat pe drumeţii în aer liber, practicarea pescuitului de păstrăv indigen în apele repezi ale afluienţilor râului Barcău (fiind o zonă foarte accesibilă, pe poteci şi cărări din acest punct de vedere) şi putând devenii una dintre  cele mai importante baze cu acest profil din Munţii Plopişului, şi putând fi   căutata de turişti din Zalău, Satu Mare, Cluj, Oradea, Arad, Timişoara, dar si din ţara  vecină  Ungaria, datorită distanţei mici de la graniţa cu aceasta, precum şi datorită acesului pe căile auto foarte bune.

 

 

III.  STRUCTURA  INFORMAŢIONALĂ

 

Penetrarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor are un nivel destul de redus, atât din cauza unei cereri deficitare, determinată parţial şi de puterea scăzută de cumpărare a populaţiei, de educaţia TIC deficitară, cât şi de disponibilitatea redusă a infrastructurii din punct de vedere al accesului şi al costului utilizării.

Conform datelor pe care le deţinem, exista la nivel de comună o slaba dotare cu  calculatoare, iar accesul la internet este aproape inexistent, atât pe plan individual in ce priveşte gospodăriile din comună, cât şi pe plan instituţional,  ceea ce  reprezintă o tendinţă insuficientă pentru o societate informaţională şi o economie bazată pe cunoaştere.

            În ceea ce priveşte informatizarea învăţământului din comună, cu privire la unităţile de învăţământ dotarea cu calculatoare este deficitara având în vedere numărul de elevi din şcolile din comună, iar accesul la internet este aproape inexistent, ţinând seama că există şcoli care la această dată nu au linie telefonică instalată.

            La nivelul administraţiei publice, dotările cu echipamante IT, precum şi accesul la internet au înregistrat în ultima perioadă progrese vizibile, fiind la această data în dotarea Primăriei un număr de 8 calculatoare, dintre care unul este server cu acces la internet, ce este drept internet prin dial-up (utilizând linie telefonică normală) .