Primaria Mociu - www.primariamociu.ro

Judetul Cluj


Sistemul de Informatii Schengen II

Informatii generale

 

Comuna Mociu este situata in centrul Campiei Transilvaniei, iar in judet, este situata in partea de sud-est, la distanta de 39 km de municipiul Cluj-Napoca. Conform masuratorilor efectuate in 1992 suprafata comunei reprezinta 1.65% din suprafata judetului, avand o intindere 7341 ha din care 6274 ha agricole, iar 1067 ha neagricole.

Comuna se invecineaza: la nord cu comunele Palatca si Geaca, la sud cu comunele Sarmasu si Frata, la est cu orasul Sarmasu, iar la vest, comunele Suatu si Caianu.                                                                          

In raport cu caile de comunicatii majore, teritoriul comuei este strabatut de DN 16 (Cluj-Napoca - Mociu - Reghin), care traverseaza Campia Transilvaniei, legand Judetul Cluj de Judetul Mures.                          

Situata intr-o zona depresionara, cu orientarea vest-est, asezarea este inconjurata de coline in general domoale si ramificate, cu altitudini medii cuprinse intre 350-450 metri. Despadurite pe suprefete intinse, in urma cu multi ani, pe terenurile in panta apar frecvent procese de degradare, ceea ce determina luarea unor masuri de impadurire.      

Formatiunile geologice frecvente sunt marnele si argilele iar ca bogatie minerala foarte importanta trebuie amintit gazul metan si sarea la adancimi mai mari.  

Reteaua hidrografica este slab reprezentata in cadrul teritoriului geofizic al comunei, izvoarele fiind de suprafata 3 - 5 metri, singura sursa de apa mai consistenta fiind Balta Zoreni, cu o suprafata a luciului de apa de 1.5 ha, formata natural in anul 1975.                                                                                        

Solurile brune de padure predominante si clima ferita in general de vanturi, prezinta conditii favorabile cultivarii cerealelor.

Denumirea de "campie" nu are legatura cu forma de relief, ea se leaga de faptul ca multe veacuri, zona a fost considerata "Granarul Transilvaniei" datorita gradului natural de fertilitate a solului, precum si lipsa de paduri.          

Reteaua de asezari, prin satele apartinatoare comunei Mociu, sunt relativ uniform raspandite in teritoriu. In numar de 9, acestea sunt: Mociu, Botani, Chesau, Criseni, Ghirisu Roman, Rosieni, Zorenii de Vale, Turmasi si Falca; ultimele doua fara perspective de dezvoltare si care ar putea fi incluse in perimetrul noului oras.

Cu privire la istoricul comunei, lucrarea Indrumator in arhivele Statului, judetul Cluj", Volumul II, Bucuresti, 1985, pag. 407, ne informeaza ca prima atestare documentara a localitatii Mociu dateaza din anul 1219, fiind mentionata in Registrul de la Oradea, ca sat apartinand Cetatii Dabaca. In decursul evului mediu se fac mai multe referiri la localitatea Mociu, respectiv in anii 1329, 1332, 1713. Conditiile prielnice pentru practicarea agriculturii au determinat in a doua jumatate a secolului XVIII-lea o crestere a populatiei, astfel ca intre 1760-1762, Mociul sa fie consemnat cu 151 familii, care insumau 755 persoane, numarandu-se ca marime intre primele 10 localitati din Campia Transilvaniei. In 1785, localitatea Mociu, cuprinsa in comitatul Turda, avea o populatie de 941 locuitori, si mi tarziu, pana la 1848, localitatea facea parte din Comitatul Cluj, Cercul de Jos. In cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea se accentueaza relatiile de productie capitaliste. Concomitent cu dezvoltarea agriculturii, se se dezvolta comertul, apar diferiti meseriasi, ceea ce va duce la crearea unei institutii bancare de credit in localitate. Evenimentele de la sfarsitul Primului Razboi Mondial, unirea Transilvaniei cu Romania in anul 1918, au fost traite intens si de locuitorii acestei asezari. inlocuirea reprezentantilor locali ai puterii de stat si constituirea Consiliilor Nationale, a fost un prilej de lupta comuna a locuitorilor din Campia Transilvaniei. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, Mociul, ca centru de plasa si loc de desfasurare a unor targuri de tara si saptamanale, continua sa fie una dintre cele mai importante asezari situate la intersectia drumurilor spre Reghin, Targu-Mures, Gherla, Cluj-Napoca, Turda. Marturii ale vechimii localitatii se regasesc si in unele constructii si monumente istorice. Astfel, Biserica Romaneasca Ortodoxa din satul Criseni, construita din lemn sub forma de nava si pictata pe lemn din secolul al XVII-lea, obiecte sculptate in lemn si picturi pe panza se regasesc si la Biserica Romana Ortodoxa din satul Chesau, unde exista si o cruce taiata in calcar scrisa cu litere chirilice, care dateaza din anul 1643 ca si bisericile reformate.

In vremuri mai indepartate, casele mici au fost construite din chirpici, si formate de obicei dintr-o camera si tinda, si constituiau adapostul localnicilor.

Cresterea populatiei, conditiile favorabile agriculturii, pozitia geografica a teritoriului si dezvoltarea continua a relatiilor prestatoare de servicii, a dus la cresterea rapida a numarului unitatilo, mai ales prestatoare de servicii, unitati strans legate de  specificul locului si aducatoare de castig. Dupa spusele unor cetateni in varsta, existau pe vremuri in Mociu: 2 ateliere de cojocarie, 6 ateliere de rotarie, 5 ateliere de fierarie, 4 ateliere de tamplarie, 2 ateliere de tinichigerie, 2 de confectionat palarii de paie, 2 frizerii, 3 brutarii, 3 restaurante, din care unul cu posibilitati de cazare, 6 carciumi, 5 bacanii, 5 macelarii, un abator, 2 mori, 2 pravalii de textile, 2 pravalii cu articole de fierarie, 2 vopsitorii si o piua.

Marfurile se transportau cu carele si carutele, care formau adevarate caravane. Prima oaratransportul persoanelor cu autobuzul s-a facut in anul 1920 pe ruta Mociu - Cluj si Mociu - Targu-Mures.                                 

Mociu mai este cunoscut de catre geografi, geologi si astronomi pentru ca pe teritoriul comunei a cazut, la data de 3 februarie 1882, un meteorit, al doilea ca marime din Romania, din care s-au adunat peste 100 de mii de bucati, cea mai mare in greutate de 35.7 kg, care se gaseste la Facultatea de Geologie Geografie din Cluj Napoca, altele la Aiud si chiar in alte tari.         

Monumentul eroilor, ridicat in anii 1951-1953 in memoria celor care si-au jertfit viata in cel de al doile razboi mondial, inscrie si numele sublocotenentului Alfred Lechintan, cazut pe frontul de vest si inmormantat in cimitirul "Svolen", pe teritoriul fostei Cehoslovacii.                                                                

Dezvoltarea agentilor economici pe raza comunei, presupune crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea activitatilor socio-economice pe plan local.

In plina Campie a Transilvaniei, la o departare mare de orase, localitatea Mociu ar putea deveni un important centru economic, administrativ, strategic si social cultural cu statut de oras pentru zona in care se afla.

 

 

STRUCTURA POPULATIEI

 

La recensamantul din 2002, populatia comunei era de 3504 locuitori, populatie stabila si 99 persoane cu alte domicilii. Populatia este impartita in 1228 gospodarii.

    Din totalul populatiei:

    Din punct de vedere religios: