Primaria Meseşenii de Jos - www.meseseniidejos.ro

Judetul Salaj


Sistemul de Informatii Schengen II

Istorie

Istorie

Comuna are în componenţa sa 4 localităţi vechi, a căror atestare documentară datează din secolele XIII – XVI, după cum urmează: Meseşenii de Jos – Kezel (1341); Aghireş – Egrespstaka (1361); Fetindia – Gurzofalwa (1549) şi Meseşenii de Sus – Willa Rechul (Kechul) (1213).  

Pe teritoriul comunei au fost fost descoperite şi studiate monu­mente şi situri arheologice, care dovedesc că pe aceste melea­guri au existat aşezări omeneşti încă din epoca neolitică.

La nord de satul Fetindia la locul numit “Din jos de sat” în anul 1972 s-a descoperit o daltă din piatră şlefuită şi un topor perfo­rat din piatră, dovezi despre existenţa omului pe aceste melea­guri, încă din epoca de piatră. Piesele se găsesc la Muzeul de istorie şi artă din Zalău.

În hotarul satului Meseşenii de Sus, în „Osoiul Macaului” la cca. 500 m de la Bai s-au descoperit urme de viaţă omenească din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului. Ceramica găsită aici în anul 1957 de către cercetători de la muzeul de isto­rie şi artă din Zalău, se consideră că aparţine culturii Coţofeni. 

În timpul ocupaţiei romane, graniţa provinciei Dacia, trecea prin partea de sud a comunei pe creasta Meseşului. În această parte a comunei există tunuri romane de supraveghere, formând prima linie a graniţei romane. Teritoriul comunei a rămas în stăpânirea dacilor liberi.

Primele menţiuni scrise despre romanii din aceaste locuri sunt făcute de cronicile bizantine şi de gasta Hungarorum a lui Anonimus scrisă în secolul XII, dar care relatează evenimente şi fapte din secolele IX – X, astfel în timpul regelui Coloman (1095 – 1116), romanii sunt atestaţi documentar în regiunea Crasnei, ţinut care a făcut parte din formaţiunea statală condusă de Menumorut care îşi avea reşedinţa în cetatea Biharia.