Primaria Leşu - www.primarialesu.ro

Judetul Bistrita Nasaud


Sistemul de Informatii Schengen II

Primaria Leşu

Relieful comunei este deosebit de variat şi framantat. El cuprinde vai, lunci şi munti şi se situează în cazul dealurilor de la 700-1200 m. până la 1612 m., cât are vârful muntelui Heniu.

Luncile Leşului sunt: Lunca Blidarului şi Lunca Husadişului. Dealurile care înconjoara vatra satului poarta interesante denumiri, iar zona montana este reprezentata de: Heniu, Muncelul, Arandaşul, Măgura Neagra şi varful Magurii. Aceştia sunt acoperiti cu paduri de conifere şi foioase, în care gasesc conditii favorabile de existenta ursul, lupul, cerbul, caprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoşul de munte.

Apele: Cea mai importanta este Valea Leşului. Ea izvoraşte din muntii Bargaului şi culege, pana la varsarea ei în Valea Ilvei -la randul ei, singurul afluent al Someşului Mare, de pe partea stanga - un numar însemnat de afluenti. Aşa cum s-a aratat mai înainte, aceasta retea cuprinde: pe partea stanga: Grozavul, paraul Bondarului, paraul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboşelii, şi Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leştiorul, Valea Larga şi Valea Cusarita. Pe partea dreapta: paraul Salhoşelii, paraul Ungurului, Tisa, Valea Magurii, paraul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidarelul, Blidirelul, paraul parului şi Valea Runcului.
Daca am putea privi de sus, cum sunt situati toţi aceşti mici afluenti, fata de raul principal, am constata ca toata aceasta retea de ape se aseamana într-un fel cu o frunza, ale carei nervuri se racordeaza la cea principala, care la randul ei este prinsa de a ramura. Scurgerea maxima are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zapezilor şi ploilor, iar cea minima, în cursul lunilor de vara, mai ales a verilor secetoase cand apele scad considerabil.

Nu detinem date hidrometrice care sa ne redea cu exactitate debitul de ape inregistrate la Leşu şi cand s-au produs şi aici importante revarsari ale apelor. ştim totuşi ca debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet "s-au inregistrat in: luna aprilie 1913, aprilie 19321 julie 1933, februarie 1958, mai 1970 şi aprilie 1974. Atunci şi vaile şi paraiele Leşului, au inregistrat nivele record producandu-se mari pagube drumurilor; caii ferate forestiere şi gospodariilor oamenilor. De pe urma acestor grave distrugeri, circulatia trenului forestier a încetat definitiv, repararea terasamentului avariat necesitand mari sume de bani, care din ratiuni economice şi financiare, n-au fost alocate.

Clima. Fiind inconjurat din toate parţile de munti şi dealuri impadurite, temperatura, vanturile şi ploile ce se produc in comuna Leşu, sunt in buna parte determinate de cauze locale.

Dupa cum afirma Ion I. Degica, in teza sa de doctorat elaborata in 1935, ce se baza cu siguranta pe observatii locale, precipitatiile atmosferice variaza intre 712-780 mm. Ploua mai ales primavara , şi toamna pe sfarşite. Primavara e relativ lunga, racoroasa şi ploioasa. Vara este scurta şi nu prea calda, caldura cea mai mare in regiune ajungand la +32°C- +34°C. Toamna este rece şi ploioasa, ceea ce impiedica in mare masura recoltarea graului şi uneori chiar a porumbului. Zapada cade la sfarşitul lui octombrie şi iarna temperatura ajunge pana la -26°C --30°C.
Temperatura medie a anului este de +6°- +8°C.

De atunci, aşa cum se poate constata, s-au produs o serie de modificari şi în clima aşezarii leşene ce au ca tendinta o creştere a temperaturii aerului şi o scadere a volumului de precipitatii, cauzate în buna masura de reducerea suprafetelor împadurite.
Solurile. Sub aspectul învelişului, sunt în cea mai mare parte similar cu cel al aşezarilor învecinate. In zona montana "se etajeaza, începand de jos, soluri brune acide, soluri brune podgorice şi podgoluri la care se adauga roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt raspandite doar în lunca îngusta a aşezarii. Domina deci solurile podgolice şi argiloase. Din acest motiv în comuna Leşu, vegetatia de baza o reprezinta padurile de foioase şi raşinoase, ierburile montane şi paşunile ce sunt de o calitate superioara, fapt ce determina ca preocuparea principala a leşenilor sa fi fost înca din vechime şi sa fie şi astazi, creşterea animalelor.

Ca plante cultivate vom remarca interesul şi posibilitatea locuitorilor de a cultiva cartoful, ovăzul şi pe suprafete mici, sau chiar foarte mici, porumbul, grâul, orzul sau legumele.