Primaria Lenauheim - www.comuna-lenauheim.ro

Judetul Timis


Sistemul de Informatii Schengen II

Comuna Lenauheim este situată în partea de vest a judeţului Timiş, la o distanţă de 45 km de marele centru industrial Timişoara, la o distanţă de 11 km de oraşul cel mai apropiat Jimbolia şi la cca.15 km de graniţa cu Serbia, fiind şi localitate de frontieră.

Teritoriul comunei Lenauheim este delimitat la nord de teritoriile comunelor Gottlob şi Periam, la vest de teritoriul comunei Comloşu – Mare, la sud de teritoriul oraşului Jimbolia, iar la est de teritoriile comunelor Şandra şi Iecea Mare.

În componenţa comunei intră trei sate şi anume: Lenauheim care este şi reşedinţa comunei, Bulgăruş şi Grabaţ.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 11274,60 ha , din care 10519,98 ha teren arabil şi 754,62 ha teren nearabil.

Teritoriul în care se află comuna s-a format la începutul erei cuaternare în urma unor mari frământări tectonice, succedate de retragerea lacului Panonic ce ocupa întinsul şes de astăzi al Tisei, zona de câmpie , reprezentând fundul de lac colmatat al lacului amintit, este formată dintr-o succesiune de straturi dispuse pe un fundament eruptivo - cristalin situat la adâncimi de 2500-3000m, fragmentat în blocuri multiple prin falii de origine tectonică.

Din punct de vedere morfologic , zona în care se află comuna aparţine câmpiei mijlocii Galatca – Bega. În consecinţă, zona se caracterizează prin existenţa depozitelor aluvionare cuaternare mai recente (holocen superior) reprezentate prin pământuri argiloase în care apar intercalaţii nisipoase. Câmpia Galatca face parte din Câmpia Jimboliei şi are o altitudine ce se menţine la circa 100 m fiind acoperită de depozite de loess de 3-5 m. În sudul Câmpiei Galatca se află Câmpia Grabaţului care se înclină uşor la nord (100 m) către sud (80 m). Pe depozitele loessiene s-a dezvoltat un microrelief de crovuri.

Zona este străbătută de canale de desecare de cca. 1,8-2,3 m adâncime.

Comuna Lenauheim se află într-o zonă care se bucură de un climat temperat continental moderat cu influenţe oceanice si mediteraneene. Temperatura aerului are valori medii anuale cuprinse între 10şi 11oC . Temperatura medie a anotimpului de vară este în general mai mare de 20oC.

Circulaţia aerului cald mediteraneean influenţează îngheţurile, care în Banat se produc mai târziu în raport cu alte zone din ţară, astfel prima zi de îngheţ se situează în prima decadă a lunii octombrie, iar ultima zi în a doua decadă alunii aprilie.

Precipitaţiile anuale sunt în medie între 500-600mm, iar cele mai mici cantităţi anuale de precipitaţii sunt în jur de 400 mm. În medie, numărul zilelor cu ploaie este de circa 120-130, iar a celor cu ninsoare de 15-20.

Pe cuprinsul comunei se întâlneşte o mare varietate de soluri, majoritatea fiind cu grad ridicat de fertilitate, ceea ce face ca activitatea agricolă să fie deosebit de intensă, comuna Lenauheim fiind printre primele comune din judeţul Timiş ca producţie agricolă. Pe lângă aceste tipuri de soluri, sunt prezente şi solurile higromorfe care deşi sunt bogate în humus potenţialul lor de fertilitate este redus datorită excesului de umiditate şi aeraţie deficitare. În comună nu există lacuri naturale şi cursuri de apă , în schimb există o serie de suprafeţe de teren pe care apa se acumulează şi formează bălţi în perioadele cu precipitaţii abundente sau din cauza ridicării nivelului apei freatice care şi aşa nu depăşeşte 1,5 m.

Regiunea în care este situată comuna Lenauheim se încadrează în zona de vegetaţie a stepei aproape de limita ei spre silvostepă. Pădurile de silvostepă au fost înlocuite cu terenuri agricole şi pajişti stepice.

Primele menţionări istorice a localităţii Lenauheim datează din 1307 pe atunci localitatea CSATAD, denumire care vine de la primul proprietar al locurilor care se numea Matheas von Csatad. În 1759, apariţia unei staţii de poştă , cu numele Cetatye, lângă un drum de ţară deja existent a fost punctul de pornire pentru construirea localităţii Lenauheim de astăzi .Cu toate aceste înfinţarea localităţii propriu- zise are loc odată cu declanşarea procesului de colonizare a Banatului între anii 1763-1767, sub ocuparea Imperiului Habsburgic. Astfel primii locuitori au fost colonişti şvabi care au venit din diferite zone ale Germaniei. Între anii 1768-1775 sunt aşezate familii de colonişti germani în satele Grabaţ şi Bulgăruş. În 1775 , din punct de vedere administrativ localitatea Csatad devine centrul circumscripţiei cu acelaşi nume, condusă de un căpitan austriac cu titlu nobiliar. Trecerea prin mai multe stăpâniri a influenţat modul de organizare şi de construire în localităţile comunei . Autorităţile habsburgice au cadastrat ţinutul , au fixat hotarele satelor şi au stabilit planul topografic al noilor aşezări întemeiate de colonişti.După modelul acestora în ianuarie 1772 s-a dispus sistematizarea localităţilor populaţiei băştinaşe prin comasarea aşezărilor mici, stabilindu- se aliniament al caselor şi organizarea satelor după criterii economice şi edilitare. S-a procedat astfel la reconstrucţia aproape generală a localităţilor rurale pe canevase geometrice, în jurul centrului civic alcătuit din biserică, şcoală, primărie, piaţă consideraţi principalii factori de civilizaţie. Din acest motiv , localităţile au o vatră cu textură ordonată cu străzi ce se întretaie în unghiuri drepte, formând cvartaluri de case şi grădini, care sugerează ordine şi o bună organizare socială.

MÜRECK Hotararea nr. 17/ 07.08.1997 pentru infratirea cu localitatea Müreck din Austria