Primaria Jamu Mare - www.primariajamumare.ro

Judetul Timis


Sistemul de Informatii Schengen II

Ferendia

« Inapoi

Ferendia este un sat în partea de sud-est a judeţului Timiş, în Câmpia Bârzavei. Aparţine de comuna Jamu Mare şi are o populaţie de 510 locuitori (2002).

Istorie

Istoria satului dinainte de perioada habsburgică este puţin cunoscută. Marsigli aminteşte la 1680-1700 de Werendin, aparţinând de districtul Vârşeţ. Existenţa satului în perioada turcească este evidentă, însă nu s-au descoperit alte informaţii suplimentare referitoare la acea perioadă. Geograful Remus Creţan, consideră că numele satului reflectă o formă românească veche, întrucât toponimul Werendin este omonim cu toponimul din Caraş-Severin (azi satul Verendin), vechi sat românesc documentat de la 1439.

Primele însemnări documentare mai detaliate se referă al Conscripţia generală a Banatului, efectuată în 1717 de austrieci, după ce aceştia au cucerit Banatul de la turci. În aceste documente, satul este numit Werendin şi are 30 de case de valahi (româneşti). Din punct de vedere administrativ aparţinea de districtul Vârşeţ. La scurt timp după această conscripţie, între 1723-1725, contele Mercy, guvernator al Banatului, întocmeşte o hartă detaliată, pe care este trecută şi Firendia, cu menţiunea că este locuită. În fine, geograful italian Francesco Griselini aflat în Banat în 1774 pentru a realiza o descriere a Banatului, publică o hartă pe care apare şi satul Ferendia, întocmai cu forma actuală a numelui.

Rând pe rând, istoricii maghiari Korabinski, Valyi, Nagy, Fenes Elyek, atestă numele Ferendia şi specificul ei valah. În 1851, Fenyes scria că Ferendia este o comună valahă, cu 1.348 de ortodocşi, cu 73 6/8 sesiuni iobagiale, cu livezi de pruni, dar fără pădure.

Printre proprietarii domeniului Ferendia găsim la 1880 pe Ladislau Markovics, la 1885 pe contele Zichy, la 1890 pe contele Adolf Schönberg, iar la 1900 pe baronul Szent Ivanyi-Oszkar, sub care s-a făcut şi parcelarea.

Biserica a fost construită între 1849-1853.