Primaria Ibăneşti - www.ibanesti.ro

Judetul Mures


Sistemul de Informatii Schengen II

Ibăneşti

Ibăneşti

 

IBĂNEŞTI – CADRU GEOGRAFIC

Comuna Ibăneşti se află la 20 km spre răsărit de oraşul Reghin, în Depresiunea Gurghiului, pe cursul superior al râului Gurghiu. Din anul 1968 comuna Ibăneşti este alcătuită din zece sate: Ibăneşti, Blidireasa, Brădeţelu, Dulcea, Ibăneşti Pădure, Lăpuşna, Pîrîu Mare, Tireu, Tisieu şi Zimţi.

Suprafaţa comunei Ibăneşti era în anul 1980 de 29.906 ha, din care 26.541 ha erau păduri.

Aşezare liniştită de munte în stilul câmpulungurilor şi de o frumuseţe asemănătoare cu Rucărul sau Dragoslavele, cu o lungime de 11,35 km. Se învecinează în partea de răsărit cu judeţul Harghita, la sud cu ţinutul Sovatei, comuna Chiheru de Jos, la vest cu comuna Gurghiu iar spre nord cu comunele Hodac, Stânceni şi Lunca Bradului.

Latitudinea 46º47’, longitudinea 24º28’, altitudinea 530-350-570m.

Relieful e deosebit de felurit. Valea pe care este situată comuna Ibăneşti, poartă denumirea maiestuoasei corole a Munţilor Gurghiu. În limitele comunei sunt cuprinse masivele Fâncel (1684m), Bătrâna (1634m), Tătarca (1688m) şi Vârful Saca (1777m) care până la cota de 1600m poate fi urcat cu maşini de transport sau alt gen de maşini pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata.

Reţeaua hidrografică din aceste masive şi de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivele Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpuşna şi frumoasa Creanga Albă, iar Frăţileasa, Găinuşa, Tătarca cu frumoasa ei legendă şi Drăguşa lasă să iasă pline de energie toţi afluenţii Secuieului care-şi au obârşia sub Vârful Saca Mare şi care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i şi vărsându-i în Valea Lăpuşnei; care împreună cu Gâtea şi Meşteriţa pe dreapta, Sebeşul pe stânga, croiesc frumosul drum şi dau naştere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciuniţa, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Caşvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Floreşti, Dulcea, Pietroasa şi Orşova, ca să le ducă şi să le lase în Mureş.

Cea mai mare suprafaţă a comunei aparţine climei „muntelui şi dealului” cu uşoare diferenţieri de la est la vest. Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între 6º+8ºC. Ploile din zona Fâncel, punctul maxim al precipitaţiilor, sunt de 1244,2 mm anual. Iarna precipitaţiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munţi atingând grosimea de 0,75 m – 2,5 m. (în anul 1975/1976).

Vegetaţia este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meştera, Sebeş ş.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieşul, socul, izma ş.a, sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de : narcise, bulbuci, garofiţe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei şi căldăruşe.

Fauna este constituită din mulţi cerbi, cerbul lăptar, râsul, jderul, mistreţul, lupul, căpriorul, cocoşul de munte, buha, huhurezul ş.a. în apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac şi ţipar.