Primaria Belinţ - www.comunabelint.ro

Judetul Timis


Sistemul de Informatii Schengen II

Informatii generale despre comuna Belint

Localizare si relief:

              Situata la est de centrul relativ al judetului Timis, pe DN 6, localitatea Belint, resedinta comunei cu acelasi nume, se aflta la o distanta de 45,5 km de municipiul Timisoara si 14,5 km de municipiul Lugoj, orasul cel mai apropiat.Comuna Belint se întinde pe o suprafata de 6283 ha, din care 5670 ha reprezinta terenul agricol. În componenta administrativa a comunei se regasesc localitatile Belint , Babsa, Chizstau si Gruni. Relieful este reprezentat pe cca o treime din teritoriul comunei de o zona deluroasa , parte a Dealurilor Lipovei, situata la nord de râul Bega si la E-SE de localitatea Gruni, cu o altitudine de 180-150 m, înclinarea generala manifestându-se de la N-NE spre S-SV, si de o zona de câmpie, parte a Câmpiei golf a Timisului, în partea sudica a arealului, sub forma unei prispe aluvio-proluviale situata între Dealurile Lipovei si malul drept al Timisului , cu altitudini cuprinse între 105-110 m în proximitatea localitatii Chizatau si 111-140 m în zona Gruni-Babsa si, ca un al treilea element, luncile Timisului si Begai. Cursurile principale de apa sunt reprezentate de râurile Timis si Bega , iar pârâurile Minis , Hisias , Glavita , precum si canalul de alimentare Timis- Bega, întregesc reteaua hidrografica. De mentionat faptul ca Bega, Minisul si Hisiasul colecteaza si apele vailor de eroziune si ale elementelor torentiale din zona colinara, care au ca trasatura comuna fluctuatiile mari de debit, maxime înregistrându-se mai ales pe seama precipitatiilor de prim_vara si de la începutul verii. Actualul aspect hidrografic este rezultatul unor importante lucrari hidro ameliorative si hidrotehnice, începute din anul 1728, care au avut ca rezultat, printre altele, canalizarea Begai si îndiguirea albiei minore a Timisului.

Populatia:

Comuna Belint cuprinde un numar de 2758 de persoane si 911 gospodarii . Structura etnica a populatiei este dominata de etnia Romana in procentaj de ~98 % restul de 2 procente impartindu-l etnia Maghiara si cea Germana . Din punct de vedere religios domina cultul Ortodox urmat de cel Romano-Catolic, iar intr-un numar mai mic cultele Penticostal , Babtist , Reformat .

Clima :

Clima temperat-continentala moderata, cu influente submediteraneene , înregistreaza o temperatura medie anuala de 10,70 C si o valoare medie multianuala a precipitatiilor cuprinsa între 605,5-725,9 mm ( statia Lugoj ). Caracteristică climatului tipic temperat continental – cu veri secetoase (ca de exemplu în 1794, 1802, 1814) si ierni aspre , unele ierni au fost deosebit de grele, ca de exemplu 1787 / 1788, 1799 / 1800, 1829 /1830 (cu multă zăpadă) sau 1857 / 1858 (asa de geroasă încât lemnele din codru au crăpat iar apa din fântâni a înghetat) .

Flora :

Vegetatia specifica zonei este cea a padurilor de câmpie si dealuri, subzone stejarului. Prezente în pâlcurile izolate ce au supravietuit defrisarilor massive sunt , în principal , quercineaele: Quercus pubescens ( stejar pufos ), Q. peduculiflora ( stejar brumariu ), Q. cerris ( cer ), Q. petraea si Q. robur ( gorun ), precum si specii ca Fraxinus excelsior si F. angustifolia ( frasin ) , Carpinus betulus ( carpen ), Acer campestre ( jugastru ), A. tataricum (artar tataresc ) , Ulmus procera ( ulm ) , Tilia tomentosa ( tei alb ), Cornus mas ( corn ) , Rosa canina ( maces ) , Prunus spinosa ( porumbar ), Corylus avellana ( alun ), Alnus glutinosa ( arin negru ). Pe vaile cu apa freatica mai apropiata de suprafata si cu scurgeri laterale se întâlnesc pâlcuri de Salix alba si S. fragilis ( salcete ), Populus nigra ( plop negru ), iar pe ravenele consolidate sunt prezente specii ca Robinia pseudacacia ( salcâm ), Rosa canina, Prunus spinosa si Pirus piraster ( par paduret ). Pomii fructiferi uzuali sunt prunul , marul , visinul , ciresul , piersicul , caisul , nucul , gutuiul , dudul.În pajistile naturale, ce ocupa suprafete restrânse, se întâlnesc, în general , grupuri de specii mezofile si xeromezofile, iar în câmpie, acolo unde apa freatica este mai aproape de suprafata , grupari mezofile si higrofile.

Fauna :

Lumea pasarilor e reprezentata de: ciocarlia de camp (Alauda arvensis), ciocarlanul (Gakerida cristata), graurul (Sturus vulgaris), prigorii (Merops apiaster), turturelele (Streptopelis turtur), prepelita (cartunix cartunix). Pasarile lacustre sunt: rate, gaste, lisite, starci, batlani, becate, cionvici, cocori, cotofane, lopatari, egrete, starci albi, stancute, ulii, vulturi si barza neagra. In ultimii ani in zona a aparut si fazanul si gainuse. Mamiferele intalnite sunt: vulpi , lupi , mistreti, iepuri, vidre, nevastuici, bizar , cerb , caprior , nutrie , pisaca salbatica , bursuc , etc. , potentialul cinegetic al zonei fiind recunoscut si exploatat de vanatori. Fauna apelor e compusa din: crapi (Cyprinus carpio), somn (Silurus glumis), salau (Lenciseus cephalus), stiuca (Esox Lucius) , scobar (Chondrostoma Nasus) ,clean (Leuciscus cephalus ) , avat (Aspius aspius), biban ( Perca fluviatilis ) .

Soluri si suprafete :

Prin gruparea unitatilor de teren ( U.T. ) rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri :

1. Soluri brune argiloiluviale, 1-8 ( vertice, pseudogleizate, luvice ): 6,5%;

2. Soluri brune luvice si luvisoluri albice, 9-16 ( pseudogleizate, vertice ):4,1%;

3. Soluri brune eumezobazice, 17-38 ( gleizate, vertice, pseudogleizate,amfigleizate ): 37,1%;

4. Soluri gleice si pseudogleice, 39-46 ( tipice, cambice, amfigleizate ): 11,4%;

5. Vertisoluri, 47-53 ( gleizate, gleice, cromice, pseudogleizate ): 19,7%;

6. Soluri aluviale, 54-64 ( tipice, gleizate ): 16,8%;

7. Protosoluri antropice, 65-66,69 ( tipice, gleizate, vertice ): 3,8%;

8. Erodisoluri argiloiluviale, 67 ( pseudogleizate ): 0,3%;

9. Asociatii de soluri argiloiluviale cu brune luvice, 68: 0,3%.

Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinte:

- arabil 4146 ha ( 78,4% )

- pasuni 1104 ha ( 20,87% )

- livezi 38 ha ( 0,71% )

Referitor la încadrarea în clase de calitate ( fertilitate ), pentru categoria de folosinta “arabil”, situatia se prezinta astfel:

- cl a II-a 1482 ha ( 26,1% )

- cl. a III-a 2224 ha ( 39,3% )

- cl. a IV-a 1270 ha ( 22,4% )

- cl. a V-a 694 ha (12,2%).

Factorii limitativi care greveaza asupra calitatii învelisului de sol din aceasta zona sunt dimensionati, în principal, de reactia solului ( cu valori scazute pe 35,6% din suprafata ) , panta terenului ( 6,8% ), gradul de tasare (69,3% ), excesul de umiditate freatica ( 21,6% ) si excesul de umiditate din precipitatii ( 20,4% ).