Primaria Banloc - www.primaria-banloc.ro

Judetul Timis


Sistemul de Informatii Schengen II

Date istorice

 

Comuna Banloc se gaseste in partea de sud-vest a tarii si in partea de sud a judetului Timis, la o distanta de 50 km fata de municipiul Timisoara si la 7 km de orasul Deta.

Comuna Banloc se margineste la sud cu frontiera Serbiei, la sud-est cu comuna Denta si orasul Deta, la nord cu orasul Ciacova iar la vest cu comuna Giera. Este cuprinsa intre coordonatele geografice 2108’ longitudine estica si 45023’ latitudine nordica.

Numele de Banloc se naște prin contopirea a două cuvinte: numele zeului „Pan” (stăpân) și „loc”, „Locul stăpânului”.

  Mai târziu, când „pan” ajunge „ban”, păstrându-și sensul inițial de stăpân, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire păstrată și acum. Interesant este în acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre ușile de acces în pivnița castelului, basorelief care îl înfățișează pe zeul Pan cântând la syrinx. De asemenea, statui în formă de fauni străjuiau aleile parcului, fragmente ale acestora aflându-se în prezent la Muzeul Banatului din Timișoara împreună cu alte câteva statui de aceeași proveniență.

Localitatea este pentru prima dată atestată la 13 mai1400 într-un document dat de copistul din Cenad, sub numele de „Byallak” și pentru aproape două secole (1552-1716) devine reședința de vară a pașei de laTimișoara.

În anul 1716, Banatul este cucerit de către austrieci, la recensământul din anul 1717 este înregistrată comuna Panloch, care aparține de districtul Ciacova, cu 85 de case locuite. Pe harta Contelui Mercy, guvernatorul Banatului, hartă realizată între anii1723-1725, comuna apare sub numele de Banlok. Deși domeniu erarial (al statului) Banlocul este atribuit, prin schimb de terenuri, banului croat Draskovici. În anul 1783 domeniul este vândut contelui Karatsony  din Beodra (astăzi Novo Miloševo, Serbia, provincia Voivodina) care zece ani mai târziu construiește, pe fundații mai vechi, actualul castel situat în centrul comunei.

Banloc în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Istoria Banlocului este strâns legată de istoria domeniului și de performanțele sale economice. Domeniul conților Karátsonyi cuprindea întinse păduri bogate în vânat, terenuri agricole - dintre care cele mai spectaculoase erau orezăriile de la Topolea (Topolyapuszta) - lacuri de pescuit, plantații de tutun, ferme de animale (la Pescuș), herghelii de cai din rasa lipițan, o fabrică de spirt și o moară situate lângă gara din Banloc, etc. După 1919, domeniul pierde o parte din terenuri din cauza frontierei apărute între Regatul României și cel al Iugoslaviei.

Chiar și după reforma agricolă din anul 1921, domeniul Banloc, împreună cu castelul și parcul, rămâne unul dintre cele mai întinse din țară. Casa Regală a României devine interesată de soarta acestuia și, în anul 1935, îl răscumpără de la familia Karátsonyi cu suma de 22.000.000 lei. Astfel, Banlocul devine domeniu regal și reședință permanentă a Principesei Elisabeta - fostă regină a Greciei - sora Regelui Carol al II-lea al României.

 

 

Vedere din centrul Banlocului în jurul anului1906. Se observă turla bisericii ortodoxe, iar în prim-plan stânga, drezinele care duceau orezul de la iazurile de la Topolea (Topolyapuszta) până la gara din Banloc. (aspect disparut)

 


Cadrul natural.

Teritoriul comunei Banloc se incadreaza in Campia Timisului, terenul avand aspectul unui ses cu slabe denivelari de 1-2 m. Raurile din zona sunt Barzava, Timis, si Birda. Aceste rauri in prezent sunt indiguite.

Stratul freatic are un nivel coborat. In perioade bogate in precipitatii apa se ridica la 1,5-2m.

Din punct de vedere seismic Banlocul se in cadreaza intr-o zona cu un inalt grad de intensitate seismica.

Clima.

Pe teritoriul comunei se resimte influienta climatului mediteranian. Temperatura medie anuala este de 11,1 grade C. Precipitatiile medii anuale totalizeaza 500-600 mm.

Flora si fauna.

Din punct de vedere al vegetatiei Banlocul apartine zonei intermediare dintre stepa si silvostepa.

Solurile.

Teritoriul comunei Banloc face parte din regiunea fizico-geografica cunoscuta sub denumirea de Campia Banateana, o campie joasa cu o altitudine de 84 m fata de nivelul marii. Sunt caracteristice lacovistile din cauza nivelului ridicat al apei freatice si intr-o masura mai mica cernoziomurile. Solul este prielnic pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice si furajere, mai putin pentru pomi si vie.