Primaria Azuga - www.primariaazuga.ro

Judetul Prahova


Sistemul de Informatii Schengen II

Descriere generala Azuga

Descriere generala Azuga
 

                                                                                                     

 

DESCRIERE  GENERALA

 

 

                   Situată în partea de nord a judeţului Prahova, la confluenţa râului Prahova cu pârâul Azuga, localitatea Azuga este o aşezare urbană, având coordonatele de identificare 45 grade 37’ latitudine nordică şi 25 grade 33’ longitudine estică. Oraşul are 5.213 locuitori.

                    Este o localitate tipică de munte; teritoriul său administrativ de 8.304 ha se suprapune atât Munţilor Clăbucetele Predealului ( N-V ) cât şi Munţilor Gârbovei ( S-E ), oraşul propriu – zis, desfăşurându-se în lungul văii Azuga, pe direcţie E-V, pe cca 3 km până la confluenţa cu Prahova.

                    Poziţia şi accesibilitatea sunt avantaje pentru oraşul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulată vale transcarpatică a României – Valea Prahovei – respectiv DN 1 E60 şi magistrala feroviară dublă, electrificată Bucureşti – Braşov, la cca 135 km faţă de Bucureşti şi 36 km faţă de Braşov. Se învecinează la nord cu jud. Braşov, la sud - vest cu oraşul Buşteni, iar la sud - est se află comuna Valea Doftanei.

                    Relieful specific este datorat alcătuirii geologice şi acţiunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorgologic se distinge un nivel al culmilor şi un nivel al văilor. Relieful major este reprezentat de culmile celor două unităţi muntoase mai sus amintite; cu toată diferenţa altitudinală, au multe asemănări fizionomice. Munţii Clăbucetele Predealului, înconjuraţi de masive mai înalte ( Postăvarul, Piatra Mare şi Gârbovei, care au peste 1800 – 1900 m şi Bucegii care ating 2505 m în Vf. Omu ), se înfăţişează ca o arie coborâtă, ale cărei altitudini scad treptat, de la E – V. Între Prahova şi Azuga se află un sector mai compact de 1400 – 1500 m ( Clăbucet Plecare 1451 m, Clăbucetul Taurului 1519 m, Clăbucetul Azugii 1586 m ), cu pante a căror topografie şi înclinare este de 12 – 24 grade şi 24 – 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scăzute 1300 – 1400 m ( Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m ) iar pantele sunt de 6 – 12 grade şi 12 – 24 grade. Munţii Gârbovei din sud şi est sunt mai proeminenţi ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m ).

                    Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuală a aerului este de cca 5,5 grade C, media de vară fiind de 14,5 grade C iar cea de iarnă de –4,7. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 1028 mm; în distribuţia anuală se constată că maximul se înregistrează la sfârşitul primăverii şi începutul verii, iar minima, în sezonul rece.

Vânturile dominante sunt de direcţie  NE şi E şi se canalizează în lungul Văilor Azuga şi Prahova, sub forma curenţilor.

                   Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Prahova şi pârâul Azuga. Există de asemenea o serie de pârâuri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Căşăriei, Valea Mărului, Limbăşel.

                   Vegetaţia specifică aparţine celor două zone cunoscute în aria montană, respectiv zona forestieră şi zona alpină. Vegetaţia forestieră aparţine subzonei fagului şi subzonei molidişului şi se intinde cam până la 1400 - 1500 m altitudine. În subzona fagului pădurile sunt formate din amestec de fag cu brad dar şi cu molid. În enclavele de amestec se mai intâlnesc şi alte specii ca: paltin, ulm, artar, frasin, plop tremurător şi zada. La partea superioară a fagului se dezvoltă pe o fâşie relativ îngustă de numai 200 – 250 m ( 1400 – 1600/1650 m ), subzona molidişurilor. Pădurile de molid sunt relativ compacte. Zona alpină se dezvoltă dincolo de limita superioară a pădurii de la 1600/1650 m altitudine în sus până la cele mai mari înălţimi, cu tufişuri de ienupăr, anin, ţepoşică. Sunt frecvente fâneţele şi păşunile alpine. Ca plantă lemnoasă cultivată de către locuitori  găsim mărul, care rodeşte, însă fructele nu se coc suficient. Se mai găsesc arbuşti fructiferi ca: zmeur, păducel, scoruşul de munte, coacăz, soc, călin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza albă, conopida, morcovul, fasolea, păstârnacul, pătrunjelul, mărarul, tarhonul.

                   În vegetaţia minoră cea de primăvară care-şi grăbeşte ciclul evolutiv până la înfrunzirea fagilor se găsesc numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, măseaua ciutei, spanz. Dintre Lyropodiaceae: brădişorul, coada calului, feriga de piatră, feriga obişnuită. Dintre gramineae: coada vulpii, iarba capului, panis, firuţa şi obsiga. Ca plante medicinale întâlnim: sunătoare, chimion, mentă, afin, ciuboţica cucului.

                    Fauna este bogată şi variată din punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, căprior, urs, mistreţ, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidră, iepure, râs, cocoş de munte. În făgetele din zonele mai înalte găsesc cele mai bune condiţii de viaţă mamifere rozătoare precum soareci şi veveriţe.

       Ca animale domestice putem găsi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci. Fauna piscicolă este reprezentată de păstrăv ( Salma trutta faria ) şi zglavoaca (  Cattus gabia ) dacă ne referim la pâraiele şi râurile de munte. Menţionăm

                    existenţa pe Valea Azugii a unei importante păstrăvării.

                   Potenţialul turistic aferent teritoriului administrativ al oraşului Azuga este în exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihnă totală sau activă, drumeţie 9 trasee turistice montane de la foarte uşoare la foarte dificile, în Munţii Bucegi şi Munţii Baiului, trasee de alpinism în Munţii Bucegi, cu grad de dificultate de la I – VI ), sporturi de iarnă ( schi alpin, fond, randonee, snowboard, săniuş ) sporturi de vară ( există 2 terenuri de handbal – volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgură, 1 teren de baschet, o sala de sport ), picnic, vânătoare şi pescuit sportiv, agrement nautic, cunoaştere – instruire .

                    Resursele turistice majore sunt în principal următoarele:

-         peisajul montan cu mare valoare estetică şi funcţională favorabil odihnei dar mai ales activităţilor recreative atât iarna cât şi vara;

-         clima montană de tip subalpin, similară celei înregistrată de staţiunile turistice prahovene;

-         potenţial schiabil remarcabil în Munţii Gârbovei dar şi în Clăbucetele Predealului;

            fond piscicol şi cinegetic valoros.

 

                          MONUMENTE  ALE  NATURİİ:

 

-         Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic

-         Arborele Mamut ( Sequoia gigantea )

-         Bradul alb aflat pe poteca spre Gârbova la 3 km, în Seaua Mare.

 

                               REZERVATİİ   NATURALE:

 

1.     Rezervaţia naturală botanică – Poiana cu Narcise – Clăbucetul Azugii 18,5 ha;        

2.     Rezervaţia naturală botanică – Poiana cu Narcise – Unghia Mare 18,22 ha;

3.     Rezervaţia naturală complexă – Valea Turcului 113,75 ha;

4.     Rezervaţia naturală complexă I – Unghia Mare 42 ha;

5.     Rezervaţia naturală complexă II – Unghia Mare 50 ha;

6.     Rezervaţia naturală complexă III – Unghia Mare 78,75 ha;

7.     Rezervaţia naturală complexă – Valea Cazacului 257,75 ha;

Rezervaţia naturală geologică şi geomorfologică – Unghia Mică 139,75 ha.